Ştiri


«Toate ştirile

Pregătirea în școală, încotro?

Data: 28 ianuarie 2015

În lumea întreagă se consideră că, pentru a-i dezvălui copilului încă de la început caracteristici ale matematicii moderne și pentru a-l învăța să gândească în spiritul ei, conceptele de număr natural, operații cu numerele naturale, trebuie fundamentate pe conceptul general de mulțime. Însușirea noțiunilor matematice, pătrunderea în esența lor, necesită un efort susținut și bine gradat al intelectului al „gimnasticii” minții. Învățării matematice îi este caracteristică necesitatea de a face un efort intelectual important pentru a înțelege cel mai mic rezultat.

Am putea spune că preocupări ale dezvoltării și dobândirii unor achiziții în domeniul matematic se întâlnește încă din învățământul preșcolar. Formarea noțiunii de număr, de mulțime și exerciții în privința număratului și de a realiza corespondența între număr și cantitate se dezvoltă de la vârsta preșcolară. Copilul preșcolar își însușește câteva noțiuni de bază care reprezintă un fundament al matemeticii învățate în școală. Înțelegerea noțiunii de număr și cantitate se realizează treptat, prin exerciții multiple, prin raportarea noțiunilor teoretice la viața reală. Copilul mic trebuie să vadă, să pipăie, să observe, să manipuleze diverse obiecte pentru a i se forma noțiuni clare cu ajutorul cărora să poată înțelege lumea din jur, transformările evidente din natură și să-și formeze abilități de a gândi matematic. De mult timp învățarea mecanică a număratului nu mai este o necesitate în activitatea de la grădiniță. Copilul este pus în situația de a vedea cifrele, de a le identifica în viața reală în înscrisuri, în valoarea banilor, astfel încât să fie capabil să înțeleagă de ce 2 este mai mare decât 1, de ce 2 înseamnă mai mult și 1 înseamnă mai puțin.  Odată înțeles principiul pe baza căruia grupele de obiecte se formează, prin adăugarea treptată a câte unui obiect, odată ce copilul înțelege că dacă sunt 5 obiecte înseamnă că putem să identificăm grupa cu cifra 5, atunci putem spune că noțiunile sunt înțelese și copilul poate să emită judecăți, să înțeleagă și să se exprime într-un minim limbaj matematic. Același lucru se întâmplă cu formele geometrice de bază, care sunt învățate în grădiniță. Copilul poate să identifice formele: rotund, pătrat, triunghi, dreptunghi și să le asocieze cu diferite obiecte din mediul înconjurător. Și aceste noțiuni sunt reprezentative pentru formarea unei gândiri logice, matematice, bine structurate la nivel cerebral.

Matematica se învață în școală, unde elevul își lărgește baza de noțiuni matematice dobândite în grădiniță. Cunoștințele achiziționate trebuie să devină funcționale și asta se poate întâmpla numai și numai dacă învățarea este însoțită de exercițiu. Înțelegerea noțiunilor, fundamentate cu exersarea utilizării lor în rezolvarea de probleme și exerciții garantează o învățare eficientă. Învățatul matematicii trebuie să formeze la elevi un mod de a gândi, de a descoperi noi adevăruri matematice, de a putea să folosească în continuare experiența sa matematică la înțelegerea altor discipline fundamentale. Matematica se învață lucrând, exersând. De aceea se impune acordarea locului și a ponderii cuvenite activității de rezolvare a exercițiilor și problemelor ca activitate principală la clasele I-IV.

Modernizarea învățământului matematic se referă în primul rând la conținutul său, la introducerea în școală a științei matematicii moderne. Sporirea eficienței formative presupune în primul rând cunoștințe calitativ superioare, ordonate după logica și la nivelul la care a ajuns știința respectivă în dezvoltarea ei, cunoștințe cu valoare formativă intrinsecă. Însușirea noțiunilor matematice, pătrunderea în esența lor, necesită un efort susținut și bine gradat al intelectului, al „gimnasticii” minții. Învățării matematice îi este caracteristică necesitatea de a face un efort intelectual important. Învățarea matematicii a presupus întotdeauna o activitate a gândirii, un efort mintal.

Învățământul matematic dispune de valențe formative nu numai în  direcția formării intelectuale a elevilor, ci contribuie la dezvoltarea personalității umane pe plan rațional, afectiv-volitiv, având o importantă contribuție la formarea omului ca om. În procesul învățământului matematic se formează o serie de aptitudini pentru matematică: a) capacitatea de a percepe selectiv; b) capacitatea de a trece de la aspectul diferențial la cel integral sau invers; c) plurivalența gândirii; d) capacitatea de a depune un efort concentrat.

Modernizarea învățământului matematic înseamnă tocmai potențarea acestor bogate valențe formative de care dispune matematica, valorificarea optimală a lor, sporirea eficienței formative a acestei discipline. Prin modernizare nu trebuie să se înțeleagă o nouă modă și nici renunțarea totală la trecut, ci îmbinarea a ceea ce s-a dovedit valoros de-a lungul trecutului cu ceea ce se impune în condițiile vieții contemporane. De fapt nu este vorba de o opoziție între învățământul modern și cel tradițional al matematicii (învățământul modern nu se instaureaza prin lichidarea învățământului tradițional, ci mai degrabă de ridicarea la un nivel superior al învățământului clasic).

Progresul social, gradul de civilizație al unei națiuni, tehnologie, știința, cultura cu toate implicațiile ei sociale și economice sunt înrudite din ce in ce mai mult cu impetuoasa dezvoltare a matematicii. Indiferent de domeniul de activitate, biologul și economistul, lingvistul și medicul, arhitectul și istoricul sunt din ce în ce mai obligați să recurgă la metode matematice pentru a pătrunde în esența fenomenelor pe care le cercetează. Azi, mai mult ca oricând, progresul și dezvoltarea societății depind de inteligență, inventivitate, imaginație, ingeniozitate și originalitate a fiecărui om al muncii. În condițiile învățământului de azi, un rol deosebit se acordă stimulării creativității didactice. Sarcina cadrelor didactice este de  a perfecționa conținutul învățământului, de a da viață principiilor care stau la baza acestuia.

Pentru învățător și în general pentru fiecare cadru didactic se consideră pe drept cuvânt  că nu este suficient să aibă  doar pregătirea corespunzătoare din punct de vedere științific și un nivel cultural ridicat, fiindcă unui învățător sau profesor  i se cere să stăpânească arta de a învăța pe alții, de a transmite elevilor volumul de cunoștințe prevăzut de programă, de a trezi interesul acestora pentru știință, a le cultiva setea de învățătură, a le dezvolta gandirea logică, a stimula efortul propriu și munca independentă, a sonda și utiliza rezervele funcționale ale gândirii elevilor și în general a stăpâni și mânui cu măiestrie cele mai potrivite metode și procedee în scopul optimizării procesului de învățământ. Aici intervine necesitatea utilizării metodelor cele mai adecvate în vederea determinării, motivării și stimulării elevului să învețe matematica, să exerseze în scopul autoformării și pregătirii pentru viață.

Ținând seama de faptul că în procesul de învățământ se formează la elevi acele structuri cognitive care îi permit să rezolve din ce în ce mai eficient propria sa activitate de gândire, să găsească informația necesară, să o transforme, să elaboreze pe baza ei planuri și rezolvări, trebuie să îi formăm pe elevi astfel încât să poată rezolva probleme, care reclamă investigații mai mult sau mai puțin complicate. A educa o gândire creatoare copiilor în școală, fie numai la obiectul matematică, reprezintă un demers eficient care să favorizeze o nouă perspectivă a creării omului nou. Rolul rezolvării și creării de probleme în dezvoltarea capacităților creative ale școlarului mic este: a) crearea de probleme pornind de la numere izolate; b) crearea de probleme pornind de la exercițiu; c) crearea de probleme după schema simbolică; d) creații libere. Atingerea acestor obiective conduce spre crearea unei gândiri creative, constatative și formative.

Un rol important în stimularea creativității elevilor îl are compunerea de probleme. Încă din clasa I copiii sunt familiarizați cu compunerea de probleme asemănătoare cu cele ale învățătorului pentru a-și forma deprinderea de a observa diverse relații ce se pot stabili între cunoscutele și necunoscutele problemei. Înțelegând aceste noțiuni, elevii vor putea ei înșiși să creeze noi probleme a căror rezolvare o cunosc deja. Reușind să străbată drumul în ambele sensuri: rezolvarea unei probleme și crearea acesteia, elevul deja și-a însușit noțiuni, reguli clare, rigurozitate a cunoștințelor.

Valențele formative ale matematicii sunt incontestabile. Un copil nu se naște geniu matematic, dar nici un incapabil de a înțelege matematica. Fiecare individ se naște cu predispoziții intelectuale care îi permit învățarea. Ceea ce este important în devenirea sa , este stimularea acesteia prin joc, exerciții, rezolvări de probleme, creare de probleme. Astfel el va înțelege ABC-ul matematic și îl va îndrăgi. Stimulat permanent de recunoașterea rezultatelor obținute, din partea părinților și a educatorilor, elevul va fi motivat să continuie. Matematica presupune înțelegere și exercițiu, cunoaștere și capacitate de aplicare a cunoștințelor. Acestea se învață treptat și asigură o dezvoltare intelectuală a copilului, dar și a personalității acestuia.

Cum se formează viitorii olimpici? Ei nu au un statut privilegiat de la naștere. Ei sunt persoane asupra cărora s-a exercitat procesul de educație în mod vădit corect, creativ, modern, și care prin tenacitate a dus la rezultatele meritorii. Mai mult ca orice altă știință, matematica este implicată în viața individului în diferite forme. Chiar dacă nu la tot pasul vom întâlni calcule și noțiuni matematice, capacitatea de a le rezolva prin exercițiile din școală în timpul orelor de matematică, va ‚aproviziona” individul cu variate posibilități de rezolvare a situațiilor din viața socială. Coroborate cu creativitatea, cunoștințele matematice participa cu succes la dezvoltarea unei gândiri creative, pusă în valoare de capacitățile individului de a se adapta la modern, la nou, la schimbare. Pașii mici pe care îi face copilul încă din grădiniță în achiziționarea noțiunilor simple matematice, studiul și exercițiul în timpul școlii, conduc spre performanță.

Mulțumim www.nichiduta.ro pentru articol.

Adaugă tu primul comentariu:

Autentifică-te pe site pentru a putea lăsa un comentariu.