Ion Ionescu (Bizeţ)

Peste viaţa şi activitatea lui Ion Ionescu, vestit inginer al Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele din Bucureşti şi “stâlp” al Gazetei Matematice s-a aşternut, cu nedreptate, uitarea...

S-a născut la 22 noiembrie 1870 în cătunul Stoienoaia, comuna Creaţa-Leşile (astăzi, comuna Petrăchioaia) din judeţul Ilfov, unde tatăl său, Nicolae Ionescu, era administratorul moşiei din localitate a fraţilor Iosif şi Constantin Darvaris. Şcoala primară o începe în comuna natală, clasele II – IV urmând să le facă la Şcoala nr. 1 Roşu din Bucureşti. Pasiunea pentru matematică se formează acum. În clasa a IV-a citeşte o carte despre logaritmi şi este fascinat de uluitoarea facilitate pe care aceştia o ofereau calculului cu numere mari. “Am aruncat toţi haiducii şi toate poveştile pe care le aveam şi am căutat să fiu mai aproape de matematici” va mărturisi el mai târziu. Cu sprijinul fraţilor Darvaris urmează Şcoala Comercială, după absolvire devenind contabil al moşiei Stoienoaia. Iarna, fiind mai puţin ocupat se pregăteşte singur pentru admiterea în anul preparator şi apoi ca elev la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti. La examenul de admitere din 1889 se clasează primul şi va absolvi şcoala în 1894, ca şef de promoţie, cu media 18,42 (punctajul maxim fiind 20), cea mai mare medie obţinută până atunci. “Ca elev era unul din cei mai disciplinaţi, din cei mai inteligenţi, de o stăruinţă fără seamăn” îşi va aminti, peste ani, fostul său profesor, Anghel Saligny ...